Table of Contents
Enzimele din organism acționează ca „acceleratoare” ale reacțiilor chimice, asigurând mai multe procese, inclusiv digestia alimentelor. Descoperiți tipurile de enzime, locul lor de acționare, locul formării și funcțiilor. Organismul le produce în mod natural, dar le putem lua și din alimentație sau sub formă de suplimente. Aflați mai multe despre amilază, lipază și protează și aflați importanța lor pentru digestie.
Ce este o enzimă?
Enzimele sunt o componentă importantă pentru organism, deoarece servesc mai multe funcții. Termenul biologic de enzimă a fost introdus de fiziologul german, Wilhelm Kühne, în 1878. Provine din greaca modernă, din cuvântul enzymos, care poate fi tradus ca „drojdie” (leavened). [1–4]
Enzimele sunt molecule de proteine, care cresc viteza (catalizarea) reacțiilor chimice din organism. În unele cazuri, acestea pot „accelera” răspunsul de până la 1.000.000 x mai repede. [1–4]
Sunt importante pentru funcționarea digestiei, a metabolismului, dar și pentru replicarea ADN-ului sau pentru eliminarea toxinelor din organism. [1–4]
Una dintre cele mai cunoscute funcții ale proteinelor este creșterea și menținerea masei musculare, însă și funcțiile enzimatice menționate fac parte din rolurile de bază ale proteinelor. [1–4]
Reacțiile chimice apar constant în corpul uman, iar celulele conțin mii de enzime. ARN-ul uman poate accelera anumite reacții în organism, dar majoritatea reacțiilor biologice sunt catalizate datorită enzimelor. [1–4]
Cum funcționează enzimele?
Corpul uman produce în mod natural enzime, iar funcțiile lor depind de forma lor specifică. Enzimele accelerează reacțiile, dar sunt catalizatori extrem de selectivi. Acest lucru înseamnă că fiecare dintre enzime accelerează doar o reacție specifică. Unele dintre ele descompun moleculele în bucăți mai mici pentru o mai bună absorbție. Altele sunt implicate în legarea moleculelor, ajutând la crearea de noi molecule. După cum am menționat deja, funcția pe care o îndeplinește o enzimă este legată de forma sa. Prin schimbarea structurii enzimei, acesta poate înceta să funcționeze, ceea ce poate provoca, de exemplu, boli, temperatură sau condiții chimice nefavorabile. [2] [5]
Enzimele se leagă în parte de molecule numite substraturi. Conexiunea dintre substrat și enzimă poate fi comparată cu montarea a două piese de puzzle. Legarea are loc datorită părții active a enzimei (active site), deoarece are o formă geometrică unică, identică cu molecula de substrat. Ca urmare, din substrat se formează un produs, iar atunci când părăsește locul activ, enzima continuă să acționeze și se atașează la următorul substrat. [3] [6]
You might be interested in these products:
Mecanismele de funcționare ale enzimelor sunt explicate folosind teoria cheii și încuietorii (Lock and Key Theory) și teoria adaptării induse (Induced Fit Theory) [3] [6]:
Teoria cheii și încuietorii (Lock and Key Theory) – dezvoltată de Emil Fischer în 1894, definește legătura dintre enzimă și substrat, comparându-le cu o cheie și o încuietoare. Conform teoriei, enzima este în poziția de încuietoare, iar substratul este cheia, care se încadrează în partea activă a enzimei. O comparație cu o cheie înseamnă, de asemenea, și faptul că pot fi de dimensiuni mai mari sau mai mici, eventual cu un aranjament diferit de „dinți”, care nu se potrivesc corect părții active a enzimei.
Teoria adaptării induse (Induced Fit Theory) – teoria cheii și a încuietorii, din păcate, nu clarifică toate dovezile experimentale și, prin urmare, a fost propusă o altă teorie. Potrivit acesteia, enzima este parțial flexibilă, iar substratul are un rol cheie în determinarea formei finale. Teoria explică de ce unele molecule pot fi atașate la o enzimă, dar nu are loc nici o reacție. Unii compuși se atașează, dar nu se ajunge la reacție, deoarece enzima este prea deformată sau alte molecule sunt prea mici pentru o aliniere corectă. Mai simplu spus, partea activă a enzimei își schimbă forma atunci când se întâlnește cu substratul, iar cataliza începe doar atunci când este în poziția corectă și este „blocată”.
Enzimele digestive
Enzimele digestive sunt importante pentru digestie, acestea accelerează reacțiile chimice pentru descompunerea alimentelor în componente, pe care organismul le poate absorbi ulterior. Enzimele se găsesc în anumite părți ale tractului digestiv și pot fi împărțite în funcție de procesul de digerare al nutrienților. [7]
Amilaza
Amilaza este o enzimă, care descompune carbohidrații și amidonul în zaharuri. Corpul uman produce amilaza în pancreas, în intestinul subțire și în glandele salivare. Digestia carbohidraților, mai precis a amidonului, începe în cavitatea bucală, datorită unui tip de amilază numită ptialină, care se formează în glandele salivare. Mâncarea este amestecată cu saliva atunci când este consumată și astfel își începe activitatea. Amidonul parțial digerat intră în stomac, unde amilaza este neutralizată de acidul gastric. Amidonul intră în intestinul subțire și pancreasul secretă enzime, care ajută la descompunerea completă a amidonului în intestin. La sfârșitul întregului proces rezultă glucoza, care intră în fluxul sanguin. Amilaza din cavitatea bucală este doar o mică parte din amilaza totală și nu este clar de ce există. [5] [8] [9]
Proteaza
Proteaza este un grup de enzime, care accelerează reacțiile chimice asociate cu digestia proteinelor și sunt produse în pancreas, în stomac și în intestinul subțire. Pe lângă digerarea proteinelor și descompunerea acestora în aminoacizi, proteaza este importantă șii pentru alte procese, cum ar susținerea imunității, a diviziunii celulare, a coagulării sângelui sau reciclarea proteinelor. Proteaza este utilă pentru absorbția aminoacizilor esențiali și poate fi de ajutor persoanelor care au probleme digestive. Printre alte lucruri, conform unui studiu din 2009, un amestec de enzime de protează a redus durerea și sensibilitatea musculară după antrenamente. [5] [10]
Enzimele proteolitice includ, de exemplu, pepsină, tripsină sau chimotripsină, dar în genomul uman au fost descoperite până la 600 de gene pentru protează. Cele trei enzime amintite sunt produse de organism în tractul digestiv, dar pot fi obținute și din anumite alimente și sub formă de suplimente nutritive. Cele mai bune surse de enzime proteolitice sunt ananasul (bromelaina) și papaya (papaina), alte surse de enzime includ sparanghel, kiwi, ghimbir sau varză murată. Dacă nu aveți acces la papaya și ananas, o formă practică și accesibilă este bromelaina și papaina sub formă de suplimente. [11] [12]
Lipaza
Lipaza ajută la descompunerea grăsimilor (trigliceride) în glicerol și acizi grași și se formează în organism, în pancreas și în intestinul subțire. Grupul de enzime lipază include mai multe tipuri de enzime, de exemplu lipaze hepatice, lipază pancreatică, lipază lipoproteică sau lipaze sensibile la hormoni. [5] [13]
Cu toate acestea, descompunerea grăsimilor și absorbția ulterioară a unor părți mai mici nu se referă doar la lipază, un rol important în acest proces joacă și vezica biliară. Când grăsimea din alimente ajunge în intestinul subțire, vezica biliară începe să secrete bilă, pentru a ajuta la descompunerea grăsimilor în molecule mai mici, pe care lipaza le poate prelucra. Un consum semnificativ crescut de grăsimi nu este tocmai sănătos, dar și aportul lor redus poate provoca probleme. Prin urmare, dacă alimentația voastră este foarte săracă în grăsimi, puteți dezvolta probleme cu vezica biliară, deoarece bila va rămâne nesecretată. [14]
Pentru o privire de ansamblu, vă prezentăm un tabel cu principalele enzime care digeră proteine, carbohidrați și grăsimi. [15]:
Alimente care conțin enzime digestive
Organismul își creează sisteme, datorită cărora accelerează reacțiile în procesul de digerare al alimentelor. Enzimele digestive naturale se găsesc și în unele alimente, iar consumul lor poate susține procesele digestive. Vă vom prezenta o parte din alimentele al căror conținut este benefic pentru digestia proteinelor, grăsimilor și carbohidraților. [16]
Chefir
Chefirul este cunoscut ca un probiotic excelent, datorită căruia avem o microfloră intestinală bună. Este o băutură fermentată din lapte, cu consistența unui iaurt mai subțire, care se produce prin adăugarea culturilor de chefir în lapte. Dacă sunteți fani al chefirului, veți fi încântați să știți că există mai multe enzime în chefir – lactază, lipază și protează. Prin urmare, consumând chefir, nu numai că restabiliți mediul bacterian din tractul digestiv, dar susțineți și digestia lactozei, a grăsimilor și a proteinelor. [16] [18]
Ananas
După cum am menționat deja, ananasul conține un grup de enzime numite bromelaină, care sunt proteaze și ajută la digerarea proteinelor. Un studiu din 2012 indică beneficiile terapeutice ale bromelainei în mai multe domenii. Este utilă, de exemplu, în tratamentul bronșitei, anginei pectorale, atenuează diareea, osteoartrita sau unele boli cardiovasculare, dar îmbunătățește și absorbția medicamentelor, în special a antibioticelor. [16] [17]
Banană
Banana nu este doar o sursă de carbohidrați pe care o puteți suplimenta după antrenament, aceasta conține și enzimele amilază, maltază și glucozidază, benefice pentru digestia carbohidraților. V-ați întrebat vreodată de ce bananele coapte sunt mai dulci decât cele mai puțin coapte? Enzimele descompun amidonul în zaharuri pe măsură ce bananele se coc. [16] [18]
Papaya
Papaya și ananasul oferă un beneficiu comun pentru persoanele, care au nevoie să digere mai bine proteinele. La fel ca ananasul, papaya conține o protează – papaina. Dacă doriți să susțineți digestia proteinelor, cu siguranță ar trebui să consumați papaya, dar mai puțin coaptă. Cantitatea de papaină din fructe scade pe măsură ce papaya se coace. Papaina se utilizează pentru producția de medicamente și este utilizată pentru mai multe boli, cum ar fi durerea și umflăturile, inflamația gâtului și a faringelui, psoriazis, febra fânului sau diareea. [18] [19]
Varză murată
Nu numai chefirul, dar și varza murată face parte din produsele fermentate, care susțin o digestie optimă. Varza murată este una dintre cele mai vechi și mai comune metode de conservare a verzei și este o sursă de vitamine, minerale, acid lactic și tiramină. De asemenea, este și o sursă de enzime digestive, dar dacă doriți să le creșteți conținutul, mâncați varză murată crudă și nepasteurizată, deoarece tratamentul termic dezactivează enzimele. [16] [18] [20]
Pe lângă cele cinci alimente menționate, există și alte surse bogate în enzime, precum kiwi, avocado, caise, miere sau ghimbir. Enzimele digestive se pot completa practic sub formă suplimente, care pot conține un complex de mai multe enzime. [16] [18]
Suplimentarea enzimelor
Producția insuficientă de enzime
Enzimele susțin procesul digestiv, iar deficiența lor se poate manifesta prin tulburări digestive, flatulență sau diaree. Motivele deficitului de enzime pot fi cauzate de insuficiența pancreatică exocrină, (EPI) sau de intoleranța la lactoză. [7]
Insuficiența pancreatică exocrină apare atunci când pancreasul este afectat de o altă boală. Printre simptomele EPI se numără diareea, balonarea, flatulența excesivă, scăderea în greutate sau scaune cu o consistență grasă și cu miros neplăcut. Una dintre cele mai frecvente cauze ale EPI este [7] [21]:
- Pancreatita cronică – inflamația cronică a pancreasului
- Chisturi pancreatice sau tumori benigne
- Cancer pancreatic
- Intervenție chirurgicală la pancreas
- Fibroza chistică – o boală genetică care afectează sistemul digestiv, plămânii și alte organe
- Diabet
În afară de EPI, stările asociate cu incapacitatea de digerare includ și intoleranța la lactoză. Acest tip de intoleranță este cauzată de un deficit al enzimei lactază, care se formează în intestinul subțire și descompune lactoza. Intoleranța la lactoză poate fi primară și cauzată de o genă, care este mai frecventă la oamenii de origine africană, asiatică sau hispanică. Alte boli, cum ar fi boala Crohn sau boala celiacă, pot fi, de asemenea, motivul incapacității de a digera lactoza. Unul dintre tipurile de intoleranță este, de asemenea, intoleranța congenitală și dezvoltată, care este rară, iar organismul în aceste cazuri nu produce lactază de la naștere. [7] [21]
Suplimentele care conțin enzime digestive sunt disponibile sub formă lichidă sau sub formă de pulbere sau tablete. În caz de indigestie, este întotdeauna necesar să consultați medicul cu privire la utilizarea enzimelor. Este adevărat că produsele care conțin enzime pot reduce problemele digestive, dar în cazul unor probleme digestive persistente, similare cu EPI, este cu siguranță recomandat să vă adresați medicului. [7] [21]
Enzimele digestive și siguranța consumării lor
Problemele digestive pot apărea la persoanele cu un stil de viață activ, de exemplu din cauza consumului crescut de proteine. Acestea pot provoca probleme digestive, cum ar fi balonare, flatulență sau crampe. Majoritatea acestor probleme sunt asociate cu intoleranța la lactoză, care este o afecțiune comună în societatea actuală și poate afecta până la 75% din populație. În ceea ce privește problemele asociate consumului de proteine din zer, este bine să optați pentru izolat de zer sau proteine multi-componente cu enzime digestive adăugate. [22]
Siguranța consumului enzimelor digestive este un subiect frecvent și trebuie menționat faptul că enzimele digestive sunt sigure dacă le utilizați conform recomandărilor de pe ambalaj. Ca și alte suplimente nutritive, ele nu ar putea fi vândute altfel. În plus, multe forme de enzime se vând liber, dar prețul și calitatea lor pot varia. Dacă nu sunteți siguri, este recomandat să consultați dozele de enzime din produse cu un specialist pentru a vă asigura că achiziționați un produs la un preț și o calitate adecvată.
Dacă sunteți alergici sau aveți intoleranță la anumite alimente, este bine să verificați compoziția suplimentelor și posibila prezență de alergeni, cum ar fi glutenul sau soia. Conform cercetărilor, este important să știți dacă produsul are origine vegetală sau animală, deoarece acest lucru poate afecta și efectul său. Studiile arată, de asemenea, că bromelaina interferează cu trombocitele, de aceea persoanele, care iau medicamente pentru subțierea sângelui ar trebui să-și limiteze aportul de bromelaină pentru a evita subțierea excesivă a sângelui. În general, este important să citiți cu atenție prospectul și ambalajul produsului pentru a afla mai multe. Dacă luați medicamente, este bine să consultați medicul cu privire la consumul de enzime. [23]
Proteinele nu sunt doar un element de construcție pentru creșterea masei musculare, ci îndeplinesc și funcția de „accelerare” a reacțiilor chimice. Corpul uman primește nutrienți din alimentele, pe care trebuie să le prelucreze în tractul digestiv, astfel încât să poată fi absorbite și utilizate. Enzimele digestive catalizează reacțiile, astfel încât aceste procese să poată avea loc în mod adecvat. Considerăm că articolul v-a oferit informațiile necesare despre tipurile de enzime digestive și sursele acestora. Vreți ca prietenii voștri să afle despre enzimele digestive? Nu ezitați și susțineți articolul cu un share.
[1] Geoffrey M Cooper – The Central Role of Enzymes as Biological Catalysts – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK9921/
[2] Joseph Castro – How Do Enzymes Work? – https://www.livescience.com/45145-how-do-enzymes-work.html
[3] Tim Newman – Enzymes: How they work and what they do – https://www.medicalnewstoday.com/articles/319704
[4] Enzyme (n.) – https://www.etymonline.com/word/enzyme
[5] James Roland – Why Are Enzymes Important? – https://www.healthline.com/health/why-are-enzymes-important
[6] Ms. P. Benitta Christy, S. Kavitha – ROLE OF ENZYMES – http://www.recentscientific.com/sites/default/files/download_50.pdf
[7] What Are Digestive Enzymes? – https://www.webmd.com/diet/what-are-digestive-enzymes#1
[8] Amylase Enzyme: An Essential Digestive Component – https://enzymedica.com/blogs/digest-this/amylase-an-essential-digestive-enzyme
[9] Catherine Peyrot des Gachons, Paul A. S. Breslin Salivary Amylase: Digestion and Metabolic Syndrome – – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6825871/
[10] What is Protease? – https://enzyscience.com/blogs/news/what-are-protease
[11] Judith S. Bond – Proteases: History, discovery, and roles in health and disease – https://www.jbc.org/content/294/5/1643.full
[12] Jillian Kubala – Proteolytic Enzymes: How They Work, Benefits and Sources – https://www.healthline.com/nutrition/proteolytic-enzymes
[13] Yasaman Pirahanchi; Sandeep Sharma – Biochemistry, Lipase – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537346/
[14] What is Lipase? – https://enzymedica.com/blogs/ingredient-science/what-is-lipase
[15] Ben Fuchs – Enzyme Nutrition – https://pharmacistben.com/nutrition/enzyme-nutrition/
[16] Ryan Raman – 12 Foods That Contain Natural Digestive Enzymes – https://www.healthline.com/nutrition/natural-digestive-enzymes
[17] Rajendra Pavan, Sapna Jain, Shraddha, Ajay Kumar – Properties and Therapeutic Application of Bromelain: A Review – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3529416/
[18] High Enzyme Foods – https://enzymedica.com/blogs/digest-this/high-enzyme-foods
[19] Papain – https://www.rxlist.com/papain/supplements.htm
[20] Christa Raak, Thomas Ostermann, Katja Boehm, Friedrich Molsberger – Regular Consumption of Sauerkraut and Its Effect on Human Health: A Bibliometric Analysis – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4268643/
[21] Ann Pietrangelo – The Role of Digestive Enzymes in Gastrointestinal Disorders – https://www.healthline.com/health/exocrine-pancreatic-insufficiency/the-role-of-digestive-enzymes-in-gi-disorders
[22] Ryan Raman – Does Too Much Whey Protein Cause Side Effects? – https://www.healthline.com/nutrition/whey-protein-side-effects
[23] Danielle Dresden – Will digestive enzymes help IBS? – https://www.medicalnewstoday.com/articles/320823
Add a comment
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.